Microplasticele ne contaminează organele... chiar și creierul
Un studiu aflat în faza de pre-publicare raportează prezența particulelor de plastic în probele de creier recoltate în timpul autopsiilor din Statele Unite, relatează The Guardian.
După plămâni, placentă, testicule, ficat, vasele de sânge, articulații și chiar și măduva spinării… tot ce lipsea era creierul: creierul s-a alăturat listei de organe umane contaminate cu microplastice și nanoplastice – plastic minuscul particule cu dimensiuni variind de la o miliardime de metru (nanometru) la cinci milimetri.
Autorii unui studiu aflat în faza de pre-publicare (așteaptă revizuirea de către specialiști în domeniu) împărtășit de agenția americană de cercetare medicală (NIH) au detectat într-adevăr particule de plastic în mostre de țesut cerebral recoltate în timpul autopsiilor din 2016 și 2024 la Albuquerque, New Mexico (sud-vestul Statelor Unite), relatează The Guardian (21 august 2024).
Astfel, „cele 91 de mostre de creier au conținut în medie de 10 până la 20 de ori mai multe decât celelalte organe” (ficat și rinichi), subliniază colegii noștri. Ceea ce ar face din centrul de comandă nervos al corpului nostru „unul dintre țesuturile cele mai poluate cu plastic eșantionate vreodată”, notează studiul.
0,5% plastic din greutate
Dintre aceste mostre, cele prelevate anul acesta, în număr de 24, au conținut în medie aproximativ 0,5% plastic din greutate. „Este destul de alarmant”, a declarat Matthew Campen, toxicolog și profesor de științe farmaceutice la Universitatea din New Mexico, primul autor al studiului, pentru The Guardian. Și de subliniat:
Există mult mai mult plastic în creierul nostru decât mi-aș fi imaginat sau aș fi putut tolera.
De asemenea, se pare că situația se înrăutățește. Studiul relevă că cantitatea de microplastice din toate probele de creier din 2024 a fost cu aproximativ 50% mai mare decât totalul probelor din 2016. Prin urmare, concentrația acestor poluanți sintetici în creierul uman ar crește la un „ritm similar cu cel observat în mediul înconjurător”.
Deși trebuie să fie confirmate și extinse la mai mulți oameni, concluziile studiului de pre-publicare par totuși în concordanță cu lucrările anterioare care au detectat deja particule de plastic în creierul animalelor non-umane, notează Bethanie Carney Almroth, ecotoxicolog la Universitatea din Göteborg din Suedia, care nu a contribuit la noul studiu.
Totuși, ținând cont de cunoștințele actuale privind efectele plasticului asupra sănătății animale (cancer, fertilitate, imunitate, probleme de memorie și de învățare), precum și studiile asupra celulelor umane în laborator (efectul stresului oxidativ), aceste noi rezultate la om. „să ridice multe îngrijorări”: „Aș spune că este înfricoșător”, se înfioră cercetătorul.
boala Alzheimer?
În plus, fără a putea dovedi o legătură cauză-efect, autorii observă că duzina de mostre de creier prelevate de la persoane care au murit de demență, în special boala Alzheimer, conțineau de până la 10 ori mai mult plastic în greutate în comparație cu cele ale persoanelor care au murit din cauza acesteia. alte cauze.
„Nu știu cât de mult plastic poate acumula creierul nostru fără ca acesta să provoace probleme”, se întreabă Matthew Campen. „Acum este imperativ să se declare o urgență globală” pentru a lupta împotriva poluării cu plastic, susține dr. Sedat Gündoğdu, de la Universitatea din Cukurova, în Turcia, contactat și de presa britanică.
Pentru că omenirea și fauna sălbatică sunt expuse polimerilor plastici și aditivilor lor chimici (ftalați și bisfenoli, în special) prin apă, aer și alimente. „Nu mai există nimic virgin, de la adâncurile mării până la atmosferă (studiile au detectat microplastice în nori, nota editorului) inclusiv creierul uman”, conchide Bethanie Carney Almroth.