Văzut din Germania. În timpul Jocurilor Olimpice, sectorul turismului parizian este deprimat: „Suntem departe de a fi copleșiți”
Întrucât majoritatea publicului pentru Jocuri este național, hotelurile și restaurantele din Île-de-France suferă din cauza absenței vizitatorilor străini mai bogați, care evită capitala în acest an. Principalul câștigător ar putea fi în cele din urmă statul francez, analizează „Der Spiegel”.
„Este deprimant”, spune Pascal Mousset răspicat. „Ne așteptam atât de multe de la aceste Jocuri Olimpice.” Însă, în timp ce sportivii francezi strălucesc cu isprăvile lor, la Paris, profesioniștii din turism poartă greul acestui mare festival sportiv.
În iulie, cifra de afaceri din sectorul de catering a scăzut cu aproximativ 40% în capitala Franței, potrivit Pascal Mousset, președintele Grupului Hotelier și Restaurant Paris-Île-de-France. Până la sfârșitul Jocurilor din 11 august, veniturile sunt așteptate să scadă cu încă 25% față de anul trecut. Și dacă situația arată oarecum mai bine din partea hotelului, „suntem departe de a fi copleșiți”, notează el.
Aceeași observație în rândul persoanelor care oferă cazare pe platforme precum Airbnb. Doar 12% din cazarea disponibilă este rezervată în cele două săptămâni de evenimente olimpice. În ceea ce privește Air France-KLM, partener oficial al evenimentului, anticipează un deficit de aproximativ 200 de milioane de euro.
În economie, ca și în sport, câștigătorii și învinșii nu sunt întotdeauna cei la care ne așteptam.
Lovitura este cu atât mai grea pentru profesioniștii din turism parizian cu cât sunt obișnuiți cu sezoanele de succes. Mașinăria întinsă a Jocurilor Olimpice și Paralimpice – care vor urma la sfârșitul lunii august – a speriat vizitatorii obișnuiți. De obicei, milioane de oameni vin în capitală în fiecare vară, unul dintre cele mai turistice orașe din lume, și cheltuiesc din belșug. Cu toate acestea, prezența iubitorilor de sport nu este suficientă pentru a compensa această scădere a prezenței.
„Numerele nu sunt deloc bune”
În schimb, Comitetul de Organizare a Jocurilor de la Paris, prezidat de Tony Estanguet, se descurcă surprinzător de bine: pentru o dată, țara gazdă nu are un deficit de câteva miliarde. Dimpotrivă, cu un buget de abia 10 miliarde de euro [mai degrabă 12 miliarde, dacă luăm în calcul costurile indirecte], această ediție se dovedește a fi aproape ieftină. Bilanțul ar trebui să fie în echilibru, sau chiar în excedent. În 2012, Jocurile de la Londra – fără îndoială cele mai comparabile cu cele de la Paris dintre edițiile din ultimii ani – au costat aproximativ 11,4 miliarde de euro.
Dar această viziune de ansamblu este prea abstractă pentru Pascal Mousset. Este betonul care îl interesează, frecventând braserie, bistrouri și hoteluri din Paris și suburbiile acestuia. „Și cifrele nu sunt deloc bune.”
În săptămânile premergătoare deschiderii Jocurilor, anumite cartiere ale capitalei au căpătat aspectul unui oraș fantomă, demn sau aproape de perioada Covid. Malurile Senei, în special, au fost izolate pentru a se pregăti pentru ceremonia de deschidere somptuoasă. „Multe companii și-au trimis angajații și la telemuncă, astfel încât aproape că nu mai avem clienți de birou la prânz”, se plânge Mousset, care administrează el însuși patru restaurante pariziene, printre care celebrul Chez Françoise, la o aruncătură de băț de Les Invalides.
În total, peste 15 milioane de vizitatori sunt așteptați în Île-de-France în timpul Jocurilor. „Dar acești oameni cheltuiesc foarte puțin”, explică restauratorul. 70% dintre ei sunt francezi, care merg la picnic să urmărească evenimentele și stau la prieteni sau rude.” Anul acesta, turiştii din Statele Unite, Asia şi Peninsula Arabă – o clientelă foarte atractivă, pentru că nu economisesc bani – au fugit din capitală. Mai ales că multe monumente sunt greu accesibile, sau chiar închise, din cauza evenimentelor organizate în inima orașului.
Anul trecut, vizitatorii străini au contribuit cu două treimi la veniturile din turism ale Parisului și ale regiunii sale, sau aproximativ 21,7 miliarde de euro. Privați de această clientelă, un anumit număr de restauratori – în special din raioanele centrale – sunt acum nevoiți să-și pună angajații în șomaj parțial.
Avere din închiriere, un vis
Dezamăgirea se simte și în rândul indivizilor. Mulți erau prea lacomi: atât de mulți parizieni sperau să-și facă avere datorită Jocurilor, încât oferta de cazare pe Airbnb și Abritel a crescut la fel de mult ca și cererea pe perioada evenimentelor. Cu toate acestea, deși aceste platforme se confruntă într-adevăr cu o creștere a activității lor, companiile de închiriere nu au putut percepe tarifele așteptate, din cauza concurenței puternice. Prețurile sunt încă de 1,4 ori mai mari decât media din vară, potrivit unui studiu al analistului american AirDNA. Însă chiriile astronomice cerute anul trecut pentru rezervări în perioada Jocurilor – 800 de euro pe noapte pentru un apartament cu trei camere în suburbii, de exemplu – nu sunt astăzi altceva decât un vis.
În general, Jocurile ar trebui să dea un mic impuls economiei franceze. PIB-ul este de așteptat să crească cu 0,3 puncte procentuale în al treilea trimestru al anului 2024, potrivit INSEE. Mai mult decât cifrele turistice din Paris, este mai presus de toate vânzarea a peste 10 milioane de bilete olimpice care cântărește în balanță, potrivit guvernului.
Iar autoritățile publice intenționează să profite de eveniment pentru a reumple cuferele statului: potrivit firmei de consultanță Asterès, Jocurile ar trebui să conducă la o creștere de [4,6] miliarde de euro a veniturilor fiscale și sociale. La care se va adăuga vânzarea celor 2 de apartamente din satul olimpic de la nord de Paris, odată cu încheierea evenimentelor. [Beneficii mai mari decât] cele aproape 800 miliarde de euro de cheltuieli publice efectuate pentru finanțarea evenimentului, din bugetul total de 3 miliarde de euro. Această estimare, însă, nu ține cont de remunerația zecilor de mii de polițiști și jandarmi dislocați cu această ocazie și nici de 9,5 miliarde alocați curățării Senei – cu mai mult sau mai puțin succes.
O strategie câștigătoare
Franța a optat pentru o organizație cu buget redus, iar strategia pare să dea roade. Doar două clădiri noi – Centrul acvatic [de Saint-Denis] și Arena [porte de la Chapelle] – au fost construite pentru a găzdui evenimentele. Toate celelalte locuri de competiție sunt instalate în infrastructuri preexistente sau în cadrul orbitor al Orașului Luminilor: scrima are loc la Grand Palais, volei pe plajă la poalele Turnului Eiffel, călărie în parcul Palatului Versailles. Standuri simple detașabile sunt atunci suficiente pentru a găzdui spectatorii, cu imagini spectaculoase difuzate pe ecranele din întreaga lume. O reclamă grozavă care vine la momentul potrivit pentru Paris și Franța, scufundate într-un impas politic de la seria alegerilor legislative anticipate, care i-a făcut pe investitori precauți.
Pascal Mousset încearcă acum să limiteze daunele. Restauratorul speră ca imaginile somptuoase ale Parisului care inundă lumea să atragă mulțimi de noi turiști în anii următori. „Sacrificiul de astăzi este o investiție pentru mâine”, conchide el. Și poate că unii cititori germani vor dori să rezerve o excursie de ultim moment la Paris în august. Hotelurile nu sunt scumpe.”
Leo Klimm