Adjuvanți „secrete industriale”. Altul, altul!
Ce spune știința despre legătura dintre glifosat și cancer?
În 2015, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC), o agenție interguvernamentală de cercetare a cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a declarat glifosatul probabil cancerigen pentru oameni. Conform unei prevederi a regulamentului european [2], un pesticid clasificat drept cancerigen probabil sau dovedit nu poate fi autorizat.
În urma acestei declarații Circ, agențiile de reglementare din întreaga lume caută să evalueze riscul asociat cu glifosatul. Dar din Franța până în Noua Zeelandă, trecând prin Japonia și Canada, opiniile agențiilor naționale și europene sunt aproape unanime: riscul cancerigen al glifosatului este improbabil. La 30 mai 2022, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (EChA) consideră că glifosatul nu este nici cancerigen, nici mutagen, nici toxic pentru reproducere. Consideră produsul doar periculos pentru ochii utilizatorilor și toxic pentru organismele acvatice – două caracteristici care nu duc la respingerea automată a cererii de autorizare.
Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului este așadar singură în fața a zece agenții de reglementare. Atunci ar trebui să exonerăm glifosatul? Un raport științific publicat pe 30 iunie 2021 contrabalansează această poziție. Comandat de guvernul francez, Institutul Național de Cercetare Medicală (Inserm) a realizat un rezumat al efectelor pesticidelor asupra sănătății, în special ale glifosatului. Concluzia sa este că „prezumția unei legături între glifosat și NHL [limfom non-Hodgkin, un cancer al sistemului limfatic] este moderată”. Cu alte cuvinte, Inserm recunoaște că există informații despre riscurile cancerigene ale glifosatului.
Ce studii sunt luate în considerare?
O diferență majoră explică aceste opinii divergente. Circ și Inserm își bazează opiniile pe studii publicate în reviste științifice, revizuite de colegi, în timp ce agențiile de reglementare, naționale sau europene, își bazează opiniile în principal pe studii nepublicate, comandate sau realizate de producătorii de pesticide. „EFSA nu ține cont suficient de cercetarea academică”, a recunoscut pe 8 noiembrie un oficial al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară [3].
Efectul genotoxic al glifosatului, adică capacitatea sa de a deteriora ADN-ul, se află în centrul controversei. Este un mecanism major în dezvoltarea cancerului. După cum s-ar putea aștepta, aceste două tipuri de studii nu ajung la aceleași rezultate. Doar 1% din studiile industriale dezvăluie un efect genotoxic, comparativ cu 70% din studiile științifice publicate în reviste evaluate de colegi [4].
Din cele 53 de studii pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și-a bazat avizul privind glifosatul, doar două studii sunt de încredere din punct de vedere științific.
Ce credibilitate ar trebui acordată acestor studii industriale? Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a oferit acces celor pe care s-a bazat pentru a reînnoi autorizația de glifosat în 2017. Doi oameni de știință independenți austrieci au analizat toate studiile de genotoxicitate până aici ținute secrete. Rezultat? Din cele 53 de studii, doar două studii sunt de încredere conform acestora din punct de vedere științific [5].
„Dacă scazi studiile care nu sunt de încredere și cele care sunt de importanță minoră, atunci nu mai rămâne nimic.”, subliniază Helmut Burtscher, biochimist la ONG-ul austriac de mediu Global 2000. „Agențiile naționale sau europene nu par să examineze îndeaproape calitatea studiilor din industrie”, denunță Nina Holland, de la ONG-ul Corporate Europe Observatory – care lucrează la Bruxelles pentru a face vizibile acțiunile de lobby ale marilor companii.
„Studiile universitare sunt atât de puțin luate în considerare, încât în cele din urmă sunt integrate doar studiile de industrie, cu concluzii diametral opuse”, se plânge François Veillerette, de la asociația Générations futures [6].
Ce componente și molecule sunt studiate?
Ponderea studiilor industriale nu este singurul factor în diviziunea dintre agențiile de reglementare și Circ. „Dacă toată lumea privește același lucru, nu toată lumea îl privește din același unghi”, explică Luc Multigner, cercetător epidemiologie la Inserm. În timp ce Circ ia în considerare studiile efectuate pe produse comercializate, adică formulări pe bază de glifosat, agențiile de reglementare se concentrează în general pe substanța pură. Această diferență nu este banală: „Produsele folosite sunt mult mai periculoase decât moleculele active”, subliniază Joël Spiroux de Vendômois, președintele Comitetului pentru Cercetare Independentă și Informare privind Inginerie Genetică (Criigen).
Dacă glifosatul este numit „moleculă activă”, celelalte componente, considerate neutre de producători, sunt departe de a fi inofensive. Combinate în același produs, efectul lor toxic este întărit: acesta este ceea ce numim „efectul de cocktail”. Cercetătorii au făcut comparația: formulările Roundup s-au dovedit a fi de 10 până la 1000 de ori mai toxice decât glifosatul singur [7].
Dacă substanțele izolate sunt testate timp de doi ani, „produsele finite sunt testate doar pentru câteva zile”
Problema este că adjuvanții nu sunt nici indicați – secret industrial necesar – și nici evaluați cu adevărat. „Întotdeauna sunt așa-numitele substanțe active care sunt testate și nu produsele folosite de fermieri”, denunță Joël Spiroux de la Vendômois. Dacă substanțele izolate sunt testate timp de doi ani, timpul necesar pentru observarea efectelor pe termen lung, „produsele finite sunt testate doar câteva zile pe piele sau conjunctivă și fără analiză de sânge pentru a căuta eventuale patologii”, detaliază. cautatorul.
În 2016, de exemplu, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a retras de pe piață 132 de formulări care combină glifosatul cu un coformulant, POE-Tallowamine. „Riscuri inacceptabile, în special pentru sănătatea umană, nu pot fi excluse pentru aceste produse”, a indicat apoi agenția. Aceste produse eminamente toxice nu ar fi putut fi niciodată puse pe piață dacă Roundup-ul care le conținea ar fi fost testat în întregime timp de doi ani”, regretă Joël Spiroux de la Vendômois.
Fermierii care folosesc glifosat sunt mai susceptibili de a dezvolta cancer?
„Există elemente care evidențiază un potențial genotoxic, asta este evident”, recunoaște Luc Multinger, coautor al expertizei Inserm. Dar această deteriorare a ADN-ului provoacă într-adevăr cancer la persoanele expuse? Un tip de cancer al sistemului imunitar este asociat în special cu glifosatul: limfomul non-Hodgkin (NHL). Pe acest subiect, cercetătorii americani au urmărit o cohortă de peste 50 de fermieri și nu au observat nicio legătură între expunerea la glifosat și apariția acestui cancer.
Expunerea la glifosat crește riscul de a dezvolta cel mai frecvent cancer de limfom non-Hodgkin cu 36%
Dar studiul independent de o amploare fără precedent de către consorțiul AGRICOH contrabalansează aceste rezultate inițiale. A luat în considerare trei studii de cohortă diferite, peste 300 de fermieri în total, inclusiv toți cei 000 de fermieri din Statele Unite. Rezultat? Expunerea la glifosat crește riscul de a dezvolta cel mai frecvent tip HLH cu 50%.
Având în vedere literatura de specialitate, Inserm și-a schimbat poziția de la ultima sa evaluare din 2013. Prezumția unei legături între glifosat și NHL a trecut de la „slab” la „mediu”.De ce nu puternic? „Am făcut o judecată pe baza datelor existente, dar acestea nu sunt suficient de precise”, subliniază Luc Multigner. De exemplu, nu cunoaștem cantitățile folosite efectiv de fermieri. Dar atenție, nu pentru că nu există datele riscul nu există”, subliniază cercetătorul epidemiologie.
Astfel, noi legături cu alte tipuri de cancer au fost evidențiate în cea mai recentă expertiză Inserm, cum ar fi mielomul multiplu și leucemia, în timp ce acestea nu au fost vizibile în 2013, din cauza lipsei de studii. În mod clar, cu cât se produc mai multe cunoştinţe, cu atât mai multe legături pot fi afirmate cu certitudine.
Care sunt celelalte efecte asupra sănătății?
„Din păcate, pesticidele nu produc doar cancer, ci o serie întreagă de patologii”, își amintește Joël Spiroux de la Vendômois. Glifosatul nu face excepție de la regulă. Dacă studiile s-au concentrat pe natura carcinogenă a glifosatului, legăturile cu alte patologii sunt mult mai puțin cunoscute. Inserm ia în considerare și riscul ca glifosatul să provoace probleme respiratorii la fermieri, cu „prezumția unei verigi slabe având în vedere numărul limitat de studii”.
De asemenea, glifosatul este suspectat de a fi un perturbator endocrin, adică o substanță care perturbă activitatea hormonală și, prin urmare, provoacă efecte nocive asupra sănătății umane, cum ar fi tulburările de reproducere. În ceea ce privește riscul carcinogen, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat pe acest subiect că „glifosatul nu are proprietăți de perturbare endocrină pe baza informațiilor disponibile”. Inserm a evitat controversa ridicând problema în doar câteva rânduri în rezumatul său recent: „Studiile experimentale sugerează efecte dăunătoare legate de un mecanism de perturbare a sistemului endocrin. »
Un studiu efectuat pe șobolani arată că chiar și la doze considerate sigure în alimentație, erbicidul pe bază de glifosat induce efecte endocrine și perturbă dezvoltarea [8]. Un alt studiu a arătat pentru prima dată că efectul de perturbare endocrină al erbicidelor s-ar putea datora nu numai glifosatului, ci și coformulanților conținuti în produsele comerciale [9].