Janic a scris: fără a nega compoziția acestui produs, toate alimentele noastre (nealterate) conțin elemente bogate în diverse elemente care nu le fac însă „produse de calitate cu caracter excepțional”. Din păcate, prea des confundăm cantitatea și varietatea cu calitatea (mai ales în creșterea somonului).
Reformulez: somonul (sălbatic) este un produs de calitate (cum cred toți Grizzlies) cu un caracter excepțional pentru că inițial a fost consumat la sărbătorile de sfârșit de an, deci consumat la evenimente speciale, ceea ce nu este neapărat cazul orezului sau napului. .
Democratizarea produselor de lux a transformat somonul într-un produs de consum de zi cu zi (unii garnesc pizza cu el etc.), tendința de scădere a profiturilor și cursa pentru rentabilitate a transformat așadar acest produs într-un gunoi comercial.
Este același lucru cu foie gras (cu excepția faptului că foie gras este o porcărie nutrițională), într-o măsură mai mică homari și în curând caviar...
Procesul este întotdeauna același, clasele de mijloc vor să copieze burghezia, pentru că acesta este un simbol al succesului (dominarea în realitate).
Prin urmare, piața se adaptează pentru a oferi maselor produsele pe care „dor”* să le consume.
Generalizarea productiei duce la scaderea preturilor si a profitabilitatii, ceea ce duce (efectul Regina Rosie) la cresterea consumului...si la scaderea proportionala a calitatii.
Odată înființat sectorul, este aproape imposibil să ne întoarcem pentru că aduce cu sine mii de locuri de muncă care trebuie păstrate.
Producătorii nu au de ales decât să producă în cantități industriale pentru a rămâne pe linia de plutire.
Același principiu se aplică și sectorului turismului și transportului aerian.
* Dorește să implementeze oarecum...
„Ingineria înseamnă uneori să știi când să te oprești” Charles De Gaulle.