Remundo a scris:suntem asigurați, la 9,99 m, suntem în pericol, în timp ce la 10,01 m, este securitate.
ca să nu mai vorbim de respirația vântului, care, după cum știe toată lumea, nu propagă aerosolii peste mai mult de un micrometru.
și fără nicio distincție între substanțele chimice menționate, care, după cum știe toată lumea, sunt perfect identice între ele ...
dar ce nivel de prostie: Trăiască Gourverne-Ment !!
Greu de dezacord.
Și totuși !!!
Nu există o „soluționare echitabilă”. Sau „perfect”:
a) a reglementa înseamnă a stabili limite. Dar este să stabiliți limite verificabile (nu se aplică un regulament neverificabil, deci nu este un regulament!)
b) prin urmare, o reglementare „publică”, aplicabilă unui popor, de 60 de milioane de cetățeni, sau aici 2 sau 300 de fermieri, cu tot atâtea situații, implică doza sa de arbitrar.
Acest lucru este valabil atât pentru emisiile GSM, cât și pentru viteza rutieră, precum și pentru doza de radioactivitate, cât și pentru conținutul maxim de nitrați în apă ... Acest lucru este valabil pentru nivelul de alcool de conducere sau pentru orar. limita pentru a face zgomot seara (10 ore) sau decibelul maxim într-o sală de spectacole (105 DB, cred: de ce? La 104 nu vom auzi nimic, la 106 devenim surzi ??? limitele fac ca cea mai rezonabilă măsură să fie ridicolă!) Etc etc etc etc etc ... Lista este interminabilă.
Respingerea unei reglementări pe această bază este riscantă. Ce alternative:
a) fiecare decide pentru el în funcție de situația sa reală, ținând cont de complexitatea situației ??? Utopia: știm că majoritatea va mânca! Se va pune în pericol. Și va pune în pericol vecinii ...
b) absența plății ??? Anarhia. Putem încerca ... mă îndoiesc că va merge departe ...
În cazul de față, rămâne doar 10 m, ai dreptate, este ridicol. Doar pentru că din punct de vedere politic, guvernul nu vrea să-i bată pe fermieri pe stradă. Deci, încercăm să îi facem pe oameni să creadă că 10 m este o măsură curajoasă, în speranța că cetățenii o vor înghiți. Și fermierii să nu pălească.
Da, ne-măsura propusă, putem, trebuie să o criticăm.
Adevărata dramă, după părerea mea, este o putere publică incapabilă să joace. Am avea o putere publică solidă, cu câteva miliarde de cheltuit, am putea lua în considerare exproprierea cu compensații serioase (deoarece majoritatea fermierilor nu sunt într-o situație ușoară, să nu închidem ochii prin bobologie pură) 300 m în jurul domenii locative, școli, spitale. Pentru a înființa chiar producători „organici” sau „mai mult decât organici”, cu specificații precise. Montați o centură de protecție, care ar fi o grădinărit de piață sau o zonă de producție „agroecologică” ... Nu mai sunt bani. Deci luăm „scoopuri” ridicole. Așa o văd.