Este cercetarea fuziunii la rece credibilă?
-
- expert Econologue
- posturi: 5111
- Înregistrare: 28/09/09, 17:35
- Locul de amplasare: Isere
- x 554
Re: Cercetarea fuziunii la rece este credibilă?
Articol complet gol care nu contribuie cu absolut nimic la subiect.
0 x
Re: Cercetarea fuziunii la rece este credibilă?
a scris:Articol complet gol care nu contribuie cu absolut nimic la subiect.
Oh? Restul articolului atunci:
Referirea:
O CONTROVERSE ȘTIINȚIFICĂ CARE SE ÎNCHEIE…
Fleischmann și Pons, Massachusetts Institute of Technology (MIT) și California Institute of Technology (Caltech) au încercat, fără succes, să reproducă experimentul. De asemenea, au scris și publicat în revista Nature un articol incendiar despre această faimoasă „fuziune rece”. Toate în mai puțin de cinci săptămâni. Niciodată văzut până acum”, glumește Nicolas Chauvin, cofondatorul startup-ului elvețian LENR Cars SA, un specialist major în sector cu sediul la Ecublens (Elveția).
La rândul său, fost lector de fizică la Universitatea din Aix-Marseille, acum cercetător independent pensionar, Jean-Paul Bibérian confirmă: „CNRS m-a obligat să opresc cercetările mele despre fuziunea la rece, deși nu costă mult”… mai ales în comparație la proiectul reactorului de fuziune la cald Iter (16 miliarde de euro) și cel de îngropare a deșeurilor radioactive în Bure (25 de miliarde de euro).
Fuziune la rece: Interviu cu Jean Paul BIBERIAN
https://www.youtube.com/watch?v=Cu8H1JNJLa0
De atunci, problemele metodologice care au împiedicat reproducerea experimentului lui Fleischmann și Pons au fost rezolvate la universități. Mai întâi în Italia, apoi în Rusia, Ucraina, India, Japonia, China, Suedia, Regatul Unit, Grecia și Statele Unite – dar nu și în Franța. Pisică opărită de frică de apă rece, comunitatea de fuziune rece preferă acum să vorbească despre „fizica materiei condensate” sau, mai simplu, despre LENR. În douăzeci și cinci de ani, mai mult de o mie de articole științifice au fost publicate în reviste evaluate de colegi. Și anumite procese LENR au făcut chiar obiectul validării tehnice de către universități sau institute independente.
NUCLEARĂ DEVINE UN SUBIECTUL PENTRU CERCETĂTORII INDEPENDENȚI
Cu fuziunea la rece, energia nucleară nu mai este apanajul cercetării instituționale. Pe măsură ce funcționează la temperatură scăzută, devine accesibilă mijloacelor aproape artizanale.
În urma ostracismului impus de revista Nature asupra fuziunii la rece, mulți fizicieni care, în ciuda tuturor, doreau să lucreze pe această temă, au fost nevoiți să renunțe la cariera academică și la finanțarea cercetării lor. Apoi s-au „fășurat” cu reactoarele de pe banca laboratorului lor de acasă. Ilegal. „Pe măsură ce lucrăm la temperaturi scăzute, energia nucleară a devenit un subiect pentru cercetătorii independenți”, recunoaște Julien Sase, un tânăr cercetător independent care lucrează într-o rețea de sprijin cu o întreagă comunitate de oameni de știință. Energia nucleară nu mai este, așadar, apanajul marilor universități sau centrelor instituționale de cercetare.
Pericol sau oportunitate? Să ne înclinăm mai mult spre oportunitate, deoarece cercetătorii independenți pot fi etici. „Lucrez la o reacție nucleară la temperatură joasă (LENR) puțin cunoscută: captarea electronică”, explică Julien Sase, al cărui ultim reactor funcționează cu un amestec de apă și amoniac la aproximativ 100°C, care alimentează o turbină electrică. Nu voi lansa nimic până nu voi avea controlul 100% asupra reactorului meu. Nu vreau să cad în capcana tentației de a câștiga prea repede care poate genera probleme necunoscute. » Tânărul cercetător înmulțește măsurile de securitate, mai ales că înființează o asociație pentru a face ecosatele autosuficiente energetic... înainte de a-și crea startup-ul. ■ EH
MOBILIZARE INDUSTRIALĂ ÎN MIȘCARE
În mod curios, încă nu știm cum să explicăm reacția de fuziune la rece. Cu toate acestea, suntem din ce în ce mai buni în a-l stăpâni și a-l reproduce. Toate cu materii prime foarte abundente și ieftine precum nichel, litiu și hidrogen. Și fără poluare sau emisii radioactive periculoase. Și asta schimbă totul! Potrivit E-Cat World, un site de referință în comunitatea LENR, aproape o sută de organizații din întreaga lume sunt interesate de acest domeniu. Există chiar și producători precum Airbus (care a depus un brevet), Boeing, Mitsubishi Heavy Industry, Renault-Nissan, Shell, Toyota... Dintre instituții, să citam Centrul Indian de Cercetare Atomică Bhabha (Barc), Elforsk (Suedia). ), agenția națională italiană pentru noi tehnologii, energie și economie durabilă (Enea), NASA, Marina SUA, Institutul de Cercetare Stanford (SRI), Societatea Nucleară Chineză, Apărarea Suediei etc.
Cu alte cuvinte, fuziunea la rece devine din nou relevantă. În principal, odată cu apariția a câteva zeci de startup-uri americane precum Leonardo Corporation (care a strâns 62 de milioane de dolari), Brilliant Light Power, Brillouin Energy Corporation, Brust Energy, Jet Energy. În Japonia, includem Clean Planet, în Regatul Unit, Clean Nuclear Power LLC; în Suedia, Hydro Fusion; în Italia, Is Tech, NicHenergy și Prometeon SRL; în Elveția, LENR Cars și LENR Cities; în Germania, Lightstone Technologies și, în Rusia, New Inflow... Atât de multe companii tinere care sunt în blocurile de pornire pentru a vinde primul reactor LENR. „Timp de douăzeci și cinci de ani, doar câteva universități au investit în LENR în valoare de 5 sau 10 milioane de euro pe an la nivel mondial”, continuă Nicolas Chauvin, care are trei reactoare LENR destinate lumii transporturilor. Accelerarea a avut loc în ultimii trei ani. În 2014, investițiile au crescut de la 20 la 30 de milioane de euro. Anul trecut: 100 de milioane de euro. Anul acesta ar trebui să ajungă între 300 și 500 de milioane de euro. »
„Zilele în care ne-am bătut joc de fuziunea la rece au trecut acum”, spune Michel Vandenberghe, CEO al startup-ului elvețian LENR Cities, care creează ecosisteme pentru a promova adoptarea industrială a LENR în întreaga lume (vezi interviul, mai sus). Și de menționat acordul de colaborare dintre Clean Planet Inc. și Centrul de Cercetare pentru Electron Photon Science de la Universitatea Tohoku (Japonia) – în colaborare cu compania Head – care beneficiază de finanțare publică de la Nedo, omologul japonez al Ademe. Pe lângă dorința de a consolida cercetarea fundamentală în LENR, Nedo își propune să dezvolte procese de producere a energiei până în 2018 și să decontamineze deșeurile nucleare prin transmutarea materiei. „Mitsubishi a depus deja brevete în acest sens. Când pregătim un metal cu tehnologii nanometalurgice, de exemplu nichel, materialul se comportă ca un burete cu hidrogen. Este o chestiune „condensată”, explică Didier Pelluet, Managing Director al LENR Cities SA. Prin excitarea acestuia cu electricitate, un laser sau chiar un sunet, apar reacții de transmutare nucleară: de exemplu, cuprul „crește” în nichel! Fără emisie de raze gamma [foarte radioactive, nota editorului]. »
Pe acest principiu de transmutare putem transforma uraniu, plutoniu sau chiar cesiu extrem de radioactiv în litiu, sau chiar plumb perfect inofensiv. „Aceste fenomene sunt cunoscute, dar ar fi nevoie de energia unei centrale nucleare pentru a le realiza! Aici va interveni LENR, pentru că am putea să o facem la temperatură foarte scăzută și ieftin”, continuă Didier Pelluet de la LENR Cities, care ajută la înființarea proiectului NewK, un ecosistem de 11 companii în jurul companiei Sellafield pentru structurarea unui Sectorul industrial european pentru reciclarea deșeurilor nucleare la Thornton Scientific Park, lângă Chester, în Regatul Unit.
REACTORI APROAPE DE COMERCIALIZARE
Pentru moment, majoritatea proiectelor nu depășesc etapa de prototip al laboratorului. Cu toate acestea, doi dintre ei par pe punctul de a-și lansa produsele pe piață. Începând cu Leonardo Corporation. Reactorul său LENR, numit E-Cat, care utilizează hidrogen, precum și pulberi nanostructurate de nichel și litiu, a fost proiectat de cercetătorul-antreprenor Andrea Rossi și cercetătorul Sergio Focardi de la Universitatea din Bologna (Italia). În octombrie 2014, E-Cat a fost primul reactor LENR care a fost supus unei validări tehnice independente efectuate în special de cercetători de la Universitatea din Bologna, Universitatea din Uppsala (Suedia) și Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm. Timp de treizeci și două de zile, acest dispozitiv minuscul, de 33 cm lungime și 12 cm în diametru, a eliberat o temperatură cuprinsă între 1°C și 260°C, a generat 1 MW, sau între 400 și 1,5 ori mai multă energie decât a consumat. În prezent, Andrea Rossi dezvoltă o întreagă gamă de prototipuri E-Cat, de la generatorul casnic de 3,2 kW până la stația de 3,6 MW pentru industrie, aflate deja în testare pe șantier.
Un alt pionier, Californian Brillouin Energy Corporation, a demonstrat pe 2 noiembrie membrii Congresului american cele două reactoare WET și HHT ale sale. „A fost o oportunitate de a arăta că suntem aproape de comercializarea produselor noastre”, comentează Robert Godes, președinte și director tehnic al companiei. „Eficiența energetică este un factor de 4 [400%, nota editorului] și potențial mai mult”, mărturisește Michael McKrube, director până în 2009 al Centrului de cercetare energetică SRI International care, în ianuarie 2015, a avut acces la laboratorul startup-ului și a desfășurat teste în instalațiile proprii. „Această transparență creează un climat de încredere necesar pentru a lua în considerare industrializarea tehnologiei Brillouin Energy”, subliniază Michael Halem, director general al LENR Invest, un fond american-elvețian care investește și în startup-urile LENR Cars, Lenuco LLC și NicHnergy. Cert este că, deocamdată, Brillouin este cea care apare în lista AlwaysOn Global 100 a „100 de companii din Silicon Valley de urmărit îndeaproape”. O altă speranță, compania rusă New Inflow susține că a dezvoltat o nouă teorie științifică, precum și modele matematice capabile să simuleze LENR. Un avans care îi permite să obțină randamente de 600% până la 800%. ■
INTERVIU MICHAEL VANDENBERGHE, DIRECTOR GENERAL LENR CITIES SA
„FIZICA ESTE PE FOARTE PENTRU A GENERA PERTURBURI ECONOMICE MAJORE…”
LENR Cities SA este un startup elvețian care își propune să dezvolte ecosisteme industriale care să promoveze adoptarea tehnologiilor de fuziune la rece. CEO-ul său evocă aici potențialul său fabulos
LA TRIBUNE – De ce este fuziunea la rece o revoluție?
Forța perturbatoare a tehnologiilor de reacție nucleară cu energie scăzută (LENR) este atât de mare încât ar putea perturba profund economiile și geopolitica globale. Într-adevăr, LENR-urile oferă energie curată, abundentă, descentralizată și „pervazivă”... Ce înseamnă asta? Mâine, vom putea face să zboare tot felul de obiecte, să transformăm deșeurile nucleare în materiale inofensive, să fabricăm micro sau nanocentrale pentru fabrici și case, precum și pentru vehicule. Cel mai mic card electronic va avea propriul generator de energie. Aceasta este o revoluție pentru un număr foarte mare de produse.
Cum vor promova ecosistemele pe care doriți să le creați adoptarea LENR?
O tehnologie se răspândește doar dacă piața o acceptă. Trebuie deci să propunem modele economice care să accelereze adoptarea lor. De aici și ideea de ecosisteme care permit părților interesate să se reunească, să facă schimb de experiență și să-și pună în comun riscurile. Aceasta este ceea ce facem cu Airbus, precum și în cadrul proiectului NewK, care își propune să construiască un sector european de reprocesare a deșeurilor radioactive în Regatul Unit. Acest sector necesită mobilizarea unei cantități uriașe de energie. În realitate, toate industriile au nevoie de multă energie. Cu toate acestea, acest lucru este scump. Dacă modificăm această ecuație, transformăm radical industria și transportul.
Care sunt blocajele de eliminat?
În primul rând, fizicienii sunt esențiali, dar foarte rari. În continuare, avem nevoie de materiale nanostructurate care sunt produse în cantități insuficiente și lipsite de certificare. În plus, va fi necesară standardizarea componentelor LENR pentru a facilita integrarea acestora în produsele finale. Intrăm într-o eră în care fizica va fi sursa unor descoperiri majore. ■ COMENTARII CULEGATE DE ERICK HAEHNSEN
http://sans-langue-de-bois.eklablog.fr/ ... a125034570
0 x
-
- expert Econologue
- posturi: 5111
- Înregistrare: 28/09/09, 17:35
- Locul de amplasare: Isere
- x 554
Re: Cercetarea fuziunii la rece este credibilă?
O altă compilație stupidă de fapte inexistente.
Ce mizerie este jurnalismul asta ticălos.
Ce mizerie este jurnalismul asta ticălos.
0 x
Re: Cercetarea fuziunii la rece este credibilă?
Este adevărat pentru companii mari precum Airbus sau ziare precum Tribune care chiar nu sună serios...
0 x
-
- expert Econologue
- posturi: 5111
- Înregistrare: 28/09/09, 17:35
- Locul de amplasare: Isere
- x 554
Re: Cercetarea fuziunii la rece este credibilă?
raymon a scris:Este adevărat pentru companii mari precum Airbus sau ziare precum Tribune care chiar nu sună serios...
articolul nu este in Tribune ci pe chestia asta http://sans-langue-de-bois.eklablog.fr/
iar pentru Airbus, ei nu efectuează cercetări în acest sens. Au găzduit o singură dată conferințe pe această temă.
Vă provoc să prezentați lucrări semnate de Airbus care arată cel mai mic rezultat.
0 x
Re: Cercetarea fuziunii la rece este credibilă?
Dacă doriți să cumpărați coloana din 11 februarie, este aici:
http://www.epresse.fr/magazine/la-tribu ... 1/sommaire
cuprins:
http://www.epresse.fr/magazine/la-tribu ... 2016-02-11
Nu trebuie să cumpăr articolul de care sunt deja convins.
http://www.epresse.fr/magazine/la-tribu ... 1/sommaire
cuprins:
http://www.epresse.fr/magazine/la-tribu ... 2016-02-11
Nu trebuie să cumpăr articolul de care sunt deja convins.
0 x
-
- expert Econologue
- posturi: 5111
- Înregistrare: 28/09/09, 17:35
- Locul de amplasare: Isere
- x 554
Re: Cercetarea fuziunii la rece este credibilă?
raymon a scris:Dacă doriți să cumpărați coloana din 11 februarie, este aici:
http://www.epresse.fr/magazine/la-tribu ... 1/sommaire
cuprins:
http://www.epresse.fr/magazine/la-tribu ... 2016-02-11
Nu trebuie să cumpăr articolul de care sunt deja convins.
Ei bine, La Tribune ar trebui să se descurce fără serviciile acestui domnul ERICK HAEHNSEN.
0 x
- Obamot
- expert Econologue
- posturi: 28725
- Înregistrare: 22/08/09, 22:38
- Locul de amplasare: regio genevesis
- x 5538
Re: Cercetarea fuziunii la rece este credibilă?
@Raymon: pe tema acestui thread, mi-am întrebat profesorul de chimie/fizică și fostul cercetător (după ce fusese unul dintre liderii în chimie la Universitatea și coleg cu Charpak la CERN) mi-a spus că acest lucru nu era credibil, deoarece nu putea funcționa așa cum era (și nici nu avea nicio dovadă în acest sens), deoarece nu există niciun motiv pentru ca astfel de dispozitive să scape de legile deja cunoscute ale fizicii/chimiei. Este deci o dezbatere falsă, pentru că pentru a fi credibil trebuie să puneți calul înaintea căruței, deci furnizați dovezi solide înainte de a face anunțuri!
Deci, pentru moment, constat că nu este nevoie. (Când suntem de bunăvoință ca dvs., pentru a dori să apărăm cercetarea pură și independentă - ceea ce este foarte lăudabil din partea dvs. - trebuie să avem grijă și să nu ne îndrăznim de panelul de prospectori care sunt puțin prea zeloși în a face apeluri pentru fonduri , bazat pe promisiuni neîndeplinite... Pentru că, pe de o parte, putem deveni jucăria unor hucksters deosebit de inteligenți, iar pe de altă parte ar fi păcat să ne asumăm riscuri în locul respectivilor prospectori, să ne compromitem propria credibilitate).
Deci, pentru moment, constat că nu este nevoie. (Când suntem de bunăvoință ca dvs., pentru a dori să apărăm cercetarea pură și independentă - ceea ce este foarte lăudabil din partea dvs. - trebuie să avem grijă și să nu ne îndrăznim de panelul de prospectori care sunt puțin prea zeloși în a face apeluri pentru fonduri , bazat pe promisiuni neîndeplinite... Pentru că, pe de o parte, putem deveni jucăria unor hucksters deosebit de inteligenți, iar pe de altă parte ar fi păcat să ne asumăm riscuri în locul respectivilor prospectori, să ne compromitem propria credibilitate).
0 x
-
- Subiecte similare
- Răspunsuri
- Vizualizări
- Ultimul mesaj
-
- 9 Răspunsuri
- 5685 Vizualizări
-
Ultimul mesaj de starlyte
Vezi ultimul mesaj
21/05/18, 21:24Un subiect postat în forum : Inovații, invenții, brevete și idei pentru dezvoltare durabilă
-
- 1 Răspunsuri
- 14373 Vizualizări
-
Ultimul mesaj de jonule
Vezi ultimul mesaj
13/08/08, 10:36Un subiect postat în forum : Inovații, invenții, brevete și idei pentru dezvoltare durabilă
-
- 3 Răspunsuri
- 14220 Vizualizări
-
Ultimul mesaj de bobono
Vezi ultimul mesaj
11/08/08, 20:35Un subiect postat în forum : Inovații, invenții, brevete și idei pentru dezvoltare durabilă
-
- 2 Răspunsuri
- 9162 Vizualizări
-
Ultimul mesaj de elefant
Vezi ultimul mesaj
15/12/06, 19:41Un subiect postat în forum : Inovații, invenții, brevete și idei pentru dezvoltare durabilă
Reveniți la „Inovații, invenții, brevete și idei pentru dezvoltare durabilă”
Cine este conectat?
Utilizatorii care navighează în acest sens forum : Nici un utilizator înregistrat și oaspeți 125