Agricultura G20, rezultate mixte, raport

Agricultură și sol. Controlul poluării, remedierea solului, humus și noi tehnici agricole.
Christophe
moderator
moderator
posturi: 79117
Înregistrare: 10/02/03, 14:06
Locul de amplasare: Planeta cu efect de seră
x 10973

Agricultura G20, rezultate mixte, raport




de Christophe » 29/06/11, 14:22

S-a așteptat mult pentru a lupta împotriva abuzurilor lumii financiare din sectorul alimentar (vezi ultimul număr al Cadeaux à Conviction: https://www.econologie.com/forums/pac-le-bus ... 10874.html ), rezultate destul de mixte, raport scurt:

G20 agricol: decizii mixte

Primul G20 agricol a fost așteptat cu nerăbdare într-un moment în care prețurile materiilor prime încep din nou să crească. Dacă s-a ajuns la un acord inițial, acesta nu a pus sub semnul întrebării politicile agricole ale statelor.


Nicolas Sarkozy l-a transformat în calul de bătaie al președinției franceze a G20. Primul summit mondial agricol de acest gen a avut loc așadar la Paris pe 22 și 23 iunie. Cireasa de pe tort a fost ca a rezultat intr-un acord, felicitat printre altii de Jacques Diouf, directorul general al FAO. O premieră excelentă în sectorul agricol. Dar pentru o serie de organizații, aceasta nu este schimbarea de paradigmă la care sperau. „A existat o conștientizare în cuvinte, dar acum trebuie să mergem dincolo, concret”, subliniază Jeanne-Maureen Jorand, manager de proiect alimentar și agricol la CCFD-Terre Solidaire. Pentru Via Campesina, care s-a opus de la bun început desfășurării acestui summit, observația este mai clară: „planul de acțiune prezentat este fidel la ceea ce ne așteptam: multe prostii. Acest G20 agricol – care include doar o singură țară africană – nu este legitim pentru schimbarea sistemului”, protestează Josie Riffaud, delegat european la comitetul internațional de coordonare al mișcării țărănești.

Un sector din ce în ce mai supus legilor pieței

Acest summit, care a reunit cele mai mari douăzeci de puteri agricole de pe planetă, reprezentând între ele 85% din producția mondială, a fost însă așteptat cu nerăbdare într-un context mai mult decât tensionat. La începutul lui 2011, indicele FAO al prețurilor la alimente a atins recorduri depășind creșterea din 2008. Prețurile grâului au crescut cu 60 până la 80% între iulie și decembrie 2010, în mare parte din cauza secetei din Rusia. Cu repercusiuni dramatice asupra populaţiilor sărace. În 2010, FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultura) a estimat că 925 de milioane de oameni din lume sufereau de foame. Banca Mondială estimează că 44 de milioane de oameni au scăzut sub pragul sărăciei în a doua jumătate a anului 2010 din cauza creșterii prețurilor la alimente.

Cele două crize succesive din 2008 și 2011 evidențiază problema recurentă a volatilității prețurilor, o problemă multifactorială. Variațiile climatice, speculațiile și producția de agrocombustibili sunt printre altele evidențiate. Prin urmare, Franța a pregătit un program de acțiune ambițios în cinci puncte cheie care au fost tratate diferit.

„Producția și productivitatea agricolă”

Observația este destul de simplă: planeta ar trebui să aibă 9 miliarde de oameni până în 2050. Pentru liderii G20, aceasta înseamnă că nivelul producției agricole va trebui să crească cu 70%. Totuși, pentru Oliver de Schutter, raportorul special al ONU pentru dreptul la hrană, totul nu este atât de simplu „Pe baza diagnosticului eronat care leagă foamea de o simplă lipsă de hrană la nivel global, guvernele se limitează ani la rând să crească producția agricolă prin mijloace industriale.” Liderii par să fi înțeles acest lucru deoarece au implementat o „gamă largă de acțiuni” care vizează atât stimularea cercetării agricole, dar și îmbunătățirea accesului la resursele (pământ, apă) al fermierilor din țările în curs de dezvoltare, cât și promovarea diversificării agriculturii pentru atenuarea situatii de criza.
Dar vigilența rămâne esențială pentru ONG-uri. „Pentru ei, se rezumă la a face pământul mai productiv, dar nu la promovarea agriculturii țărănești”, regretă Josie Riffaud. „A spune că trebuie să producem mai mult poate fi periculos. Da, este necesar în Africa sau America de Sud, dar cu siguranță nu în Europa sau SUA unde riscăm să favorizăm un sistem de exporturi de la Nord la Sud”, subliniază Jeanne-Maureen Jorand.

„Informații despre piață și transparență”

Dacă speculațiile funcționează într-un mod atât de dramatic, este și pentru că piețele agricole rămân opace. În prezent, nu există un instrument care să permită cunoașterea exactă, în timp real, a producției, consumului și depozitării materiilor prime. Prin urmare, ședința a aprobat crearea unui instrument AMIS (Agricol Market Information System) care să prevadă punerea în comun a tuturor acestor date (de la guverne, dar și de la companii) pentru a îmbunătăți vizibilitatea pieței. Un mare pas înainte pentru miniștri pentru că China și India au rămas până acum opuse acestui principiu. Pentru Oxfam, măsura este încă prea timidă. „Miniștrii nu au mers atât de departe încât să solicite marilor afaceri agricole – care domină comerțul cu alimente – să dezvăluie informații despre stocurile pe care le dețin. »

„Coordonarea politică internațională”

Revoltele foamei din 2008 au evidențiat necesitatea ca guvernele să acționeze rapid și într-o manieră organizată pentru a preveni acest tip de criză. Prin urmare, miniștrii G20 au anunțat crearea unui „ forum reacție rapidă” care ar face posibilă coordonarea politicilor de piață. În acest capitol, subiectul agrocombustibililor și ajustarea acestora în caz de criză a fost parțial evitat. Membrii recunosc nevoia de a analiza legăturile cu volatilitatea prețurilor și disponibilitatea alimentelor, dar fără a pune sub semnul întrebării politicile actuale. „Un raport al organizațiilor internaționale (FAO, Banca Mondială) menționează deja clar rolul agrocombustibililor asupra volatilității prețurilor. Trebuia să servească drept bază pentru negocieri, dar nu a fost luată în considerare”, se plânge Jeanne-Maureen Jorand.

„Reducerea efectelor volatilității prețurilor asupra celor mai vulnerabili”

În ceea ce privește volatilitatea prețurilor, G20 a rămas destul de evaziv deoarece un anumit număr de țări precum Brazilia, Statele Unite și Argentina refuză crearea de stocuri tampon pe care le consideră contrare legii pieței. Cu toate acestea, se pare că s-a ajuns la un acord pentru creșterea rezervelor alimentare de urgență. „Am trecut de la ideea de „stocuri de urgență” la „proiecte-pilot pe aceste stocuri de urgență” la „un studiu de fezabilitate privind proiectele pilot”. Concret, nu a mai rămas absolut nimic, deși a fost un angajament puternic”, se plânge Jeanne-Maureen Jorand. Miniștrii au recomandat însă înființarea unor sisteme de asigurări. Dar „fără acțiuni de reglementare și creștere a transparenței piețelor futures și a mărfurilor globale, măsurile propuse vor beneficia probabil instituțiilor financiare care oferă asigurări mai mult decât țările cu insecuritate alimentară care le cumpără”, deplânge Oxfam.

„Reglementare financiară”

În ceea ce privește reglementarea piețelor financiare, miniștrii nu au mers prea departe, spre supărarea ONG-urilor. Acest punct, care li se pare a fi o prioritate pentru a contracara volatilitatea prețurilor, a fost delegat miniștrilor de finanțe G20 care urmează să se întâlnească în iulie anul viitor. „Nu apare nimic concret în acest punct, care a fost totuși unul dintre subiectele cheie ale acestui summit. Sperăm foarte mult de la Finanțe G20, dar nici măcar nu știm dacă problema va fi abordată, având în vedere programul încărcat care urmează”, avertizează CCFD-Terre solidaire. Răspuns în iulie.


Sursa: http://www.novethic.fr/novethic/ecologi ... 134323.jsp
0 x

Înapoi la "Agricultura: probleme și poluare, noi tehnici și soluții"

Cine este conectat?

Utilizatorii care navighează în acest sens forum : Nici un utilizator înregistrat și oaspeți 324