Julienmos a scris:
Videoclipul 3 este interesant, mai ales povestea „fixatorilor gratuiti”... așa că dacă am înțeles bine, adăugarea de îngrășământ (de exemplu, sub formă de tuns de iarbă bogată în azot) ar fi dăunătoare pentru că atunci bacteriile nu mai fixează azotul din aer. ?
Ar trebui să alegem materiale cât mai bogate în carbon ca acoperirea solului (tulpini dure, RCW etc.)?
Este destul de simplu. Și acolo, de fapt, acesta este un punct foarte important pe care îmi dau seama că l-am trecut puțin cu vederea...
Există bacterii în sol care au proprietatea remarcabilă, dacă sunt hrănite corespunzător (în special cu energie), de a fixa azotul în aer. Prin urmare, nu pompează azot în sol, ci în aerul solului (de aici și importanța aerării solului).
Printre aceste bacterii, două grupuri mari:
a) bacterii libere (de exemplu, azotobacter), care nu sunt „legate” de nimic; au o mica activitate de reparare...
b) bacterii simbiotice (rhizobia fiind cea mai cunoscută) care au făcut „afacere” cu plante din familia leguminoaselor (alte familii au afaceri cu alte p=familii, precum arinii), pe care noi o numim simbioză: „dai Îmi dau moleculele tale bogate în energie pe care le faci atât de ușor datorită fotosintezei și apoi îți ofer substanțe azotate, deoarece sunt bun la captarea azotului din aer.”
Această „producție” este, în medie, mult mai mare. Ar trebui să găsesc cifrele, dar este în jur de 20 kg/ha pentru prima cale, 60 pentru a doua (acestea sunt optime).
Și este adevărat că aceste mecanisme au „feedback”: dacă există deja suficient azot în sol, intră în hibernare.
Deci da, dacă consumul meu de tuns de iarbă exogenă este prea mare, voi „deprima” acest ciclu. Dar în cazul grădinii mele de legume, aceasta nu este o problemă. Acesta nu este azot achiziționat sub formă de îngrășământ! Nu ma intereseaza daca a fost fixat in gazon si apoi transferat in gradina de legume sau fixat in gradina de legume. Fără importanță. De aici această aparentă divergență!
Dar și de aceea aduc deseori tăieturile deasupra BRF, sau frunze moarte, sau paie (am folosit doi baloti liberi anul trecut). Acolo, știu că există o lipsă și, prin urmare, se va echilibra.
Acolo, devine puțin mai „tehnic”!