Stocarea gazelor cu efect de seră în rocile adânci

Oamenii de știință de la Universitatea Tehnică din Berlin caută modalități
pentru a stoca gaze cu efect de seră CO2 în roci. Când combustibilii fosili sunt plecați de pe pământ, gazul stocat poate fi utilizat ca sursă de dioxid de carbon.
Din 2005, în conformitate cu Protocolul de la Kyoto și în vederea protecției
a schimbărilor climatice, emisiile de CO2 vor trebui reduse cu 25% în comparație cu
1990.
Aproape 10000 de instalații europene sunt afectate de aceste măsuri, inclusiv 2500 în Germania. Aceasta privește în primul rând furnizorii de energie electrică, dar și rafinăriile, fabricile de cocsificare,
industriile siderurgice, precum și marii consumatori de energie.
Germania este de departe cel mai mare producător de CO2 din Europa. Pentru a
reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă, se credea că se stochează
direct gaze cu efect de seră subteran.
Profesorul. Wilhelm Dominik de la Institutul de Științe ale Pământului de la Universitatea Tehnică (TU) Berlin studiază tehnici de stocare adecvate în acest sens și își inspiră, printre altele, stocarea tradițională a gazelor naturale. Și spre deosebire de gazele naturale, dioxidul de carbon nu este nici inflamabil, nici exploziv și poate fi transportat în siguranță folosind conducte sau cisterne. Când este depozitat la mare adâncime - în mod optim între 700 și 1200 de metri - gazul devine lichid și în structurile geologice adecvate, nu scapă.
Rocile poroase, ideal nisipul sau calcarul sunt cele mai potrivite pentru depozitarea geologică. Cavitatile vechi de gaz sau petrol sunt o altă opțiune pentru stocarea CO2 în rocă.
Imersiunea pe mare, care este singurul loc natural de stocare a CO2, este încă refuzată astăzi din cauza constrângerilor de mediu.
Echipa domnului Dominik analizează proprietățile rocilor din laborator și
simulează interacțiunile cu faza lichidă. Geometria structurilor
roca adecvată este reconstruită pe baza datelor seismice și
Reprezentările 3D sunt create cu ajutorul matematicienilor din
TU pentru a simula și vizualiza procesele de flux.

Pentru a citi, de asemenea:  Sondaj nou

Contacte :
- Profesor. Dr. Wilhelm Dominik - Fakultat VI Bauingenieurwesen und Angewandte
Geowissenschaften - tel: +49 (0) 30 314 25903 - E-mail:
wilhelm.dominik@tu-berlin.de -
http://www.tu-berlin.de/presse/pi/2004/pi269.htm
Surse: Depeche IDW, comunicat de presă TU Berlin, 25/10/2004
Editor: Nicolas Condette, nicolas.condette@diplomatie.gouv.fr

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *